Peisaj Celest - Preot Vasile Gafton

Ati privit vreodata în noaptea de vara
Cu ochii mariti de mirare adânca
Cum, iute ca gândul, iara si iara
Din cer pe pamânt se abate vreo stânca?

Oh!... visele noastre sunt stele si sori,
Luceferi si lune, cometi calatori
Ce-ti pierd dup-o vreme lucirea, misterul
Si cad pe pamânt pustiindu-ne cerul.

Ne-nchidem visarea în lut si-n tarâna,
Uitam de-nnãltimi si de zmei si de zâna
Si fara de timp ni se scurge viata
Precum si-un surâs ne strafulgera fata.

Mai da-ne Stapâne un cer plin cu stele,
Mai stinge din vrajba, din ura, din rele;
Rasai-ne vise în somnul tihnit
Si umple iar lumea de dor de iubit!